Ce acte și avize îți trebuie ca să deschizi o cafenea în 2026
Lista actelor pentru o cafenea se schimbă mai des decât crezi, iar multe ghiduri online citează reguli abrogate. Am parcurs obligațiile pas cu pas, de la contractul de spațiu la bonul fiscal, fiecare cu temeiul legal și autoritatea care o emite.
8 min
Înainte de toate: nu semna contractul de spațiu pe nevăzute
În 25 de ani de HoReCa am văzut mai multe cafenele blocate de spațiu decât de bani. Aproape toate actele de mai jos pornesc de la el: suprafața, destinația, clădirea în care se află, vecinii. Înainte să semnezi, verifică trei lucruri.
Destinația spațiului. Dacă spațiul nu are destinație comercială, primăria îți va cere certificat de urbanism și autorizație de construire pentru schimbarea destinației, sau o adresă de la urbanism că nu e nevoie. Primăria Sectorului 3 le listează explicit printre actele pentru autorizația de funcționare.
Clădirea. Un spațiu într-un bloc de locuințe schimbă pragul de la care ai nevoie de ISU (vezi mai jos) și, în multe localități, îți aduce obligația de a obține acordul vecinilor.
Suprafața desfășurată. Apare în contract și decide mai multe obligații: ISU, taxa locală, uneori mediul. Cere-o scris în contract.
Totul, mai jos, e grupat pe ordinea în care îți vor trebui actele.
1. Firma și codul CAEN (ONRC)
Cafenelele se încadrează în codul CAEN 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor (CAEN Rev.3, în vigoare din 1 ianuarie 2025). Dacă vei găti preparate propriu-zise, discută cu contabilul și codul 5611 (restaurante); ce se schimbă atunci în dosar găsești în . De la Legea 265/2022, autorizarea funcționării se face prin depusă la , pentru sediu sau pentru punctul de lucru unde e cafeneaua. Atenție: ONRC îți înregistrează declarația, nu îți verifică spațiul. Declarația avizele de mai jos; activitățile cu condiții speciale se autorizează separat, la instituțiile de resort.
Aici e documentul fără de care nu funcționezi. Cafeneaua se înregistrează la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din județul tău, conform Ordinului ANSVSA nr. 111/2008. Cafeneaua, barul și ceainăria sunt numite explicit în categoria unităților de vânzare cu amănuntul din această normă.
Ce trebuie să știi:
Primești un document de înregistrare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, nu o autorizație. Rămâne valabil atât timp cât îndeplinești condițiile.
Depui o cerere scrisă, cu documentele cerute de DSVSA județeană. Modelele de cereri sunt pe site-ul ANSVSA și pe site-urile DSVSA județene.
Inspecția se uită la flux: recepție, depozitare, preparare, servire. Gândește amenajarea în funcție de flux, nu invers.
3. DSP: ce îți cere, de fapt, primăria
Pentru o cafenea obișnuită nu vei găsi o „autorizație DSP” separată în legislația alimentară, iar asta derutează mulți antreprenori. Direcțiile de Sănătate Publică lucrează după Ordinul MS nr. 1030/2009, care prevede și asistența de specialitate de sănătate publică, finalizată cu o notificare.
În practică, primăriile îți cer în dosarul pentru autorizația de funcționare un act de la DSP. Sectorul 3 din București, de exemplu, acceptă autorizație sanitară, notă de constatare, proces-verbal de constatare a condițiilor igienico-sanitare sau notificare. Întreabă primăria ce formă acceptă, apoi mergi la DSP cu cererea potrivită.
4. Autorizația de funcționare de la primărie
Potrivit OG nr. 99/2000, orice exercițiu comercial se desfășoară numai de comercianți autorizați, iar pentru alimentația publică autorizația o emite primăria, după regulamentul propriu aprobat de consiliul local. Actele și taxele diferă de la o localitate la alta, așa că pornește de la pagina primăriei tale.
actul de deținere a spațiului, din care să reiasă suprafața;
documentul de înregistrare DSVSA și actul sanitar DSP;
autorizația de mediu sau declarația pe propria răspundere că localul are sub 100 de locuri;
autorizația ISU, după caz;
contractul de salubrizare și ultima chitanță;
declarația privind clasificarea unității (HG nr. 843/1999);
acordul vecinilor direct afectați, inclusiv pentru orarul de după ora 22:00, după caz;
dovada plății taxelor locale.
Tot acolo, documentația se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea activității. Pune termenul ăsta în planul de deschidere, nu în ultima săptămână.
Dacă ai terasă pe domeniul public: OG 99/2000 supune comerțul în zone publice acordului autorității locale. Terasa are, de regulă, o procedură și o taxă separate.
5. ISU: ai nevoie sau nu?
Aici circulă cea mai răspândită informație depășită. Multe site-uri încă spun că orice local de alimentație publică de peste 200 mp are nevoie de aviz ISU. Nu mai e așa.
Prin HG nr. 1181/2022, care a modificat HG nr. 571/2016, alimentația publică a fost inclusă în categoria „comerț”. În forma în vigoare, avizul și autorizația de securitate la incendiu sunt obligatorii, printre altele, pentru:
spații cu aria desfășurată de cel puțin 600 mp;
spații de cel puțin 200 mp, dacă sunt amenajate în clădiri de locuit colective;
încăperi cu aglomerări de persoane de cel puțin 100 mp la subsol, demisol, pod sau pe terasa clădirii.
Cele mai multe cafenele sunt sub aceste praguri. Chiar și atunci, primăria poate cere o confirmare că spațiul nu se încadrează. Verifică încadrarea cu un specialist PSI înainte de amenajare, nu după.
6. Casa de marcat și bacșișul (ANAF)
OUG nr. 28/1999 te obligă să folosești un aparat de marcat electronic fiscal. Pe scurt, pașii sunt:
Cumperi aparatul numai de la un distribuitor autorizat de Ministerul Finanțelor. Legea acceptă și sisteme ce includ dispozitive cu funcții de case de marcat, cum ar fi o imprimantă fiscală conectată la POS.
Obții de la ANAF numărul unic de identificare al aparatului, apoi tehnicianul de service îl fiscalizează la locul de instalare.
Aparatul se conectează la sistemul informatic al ANAF, prin distribuitor sau service, conform ghidului ANAF.
Bacșișul. Din 2023, în alimentația publică bacșișul se evidențiază distinct pe bonul fiscal. Nota de plată dată clientului trebuie să aibă rubrici pentru bacșiș (procent sau sumă), iar sumele se distribuie salariaților și se impozitează. Regulile detaliate sunt în precizările ANAF; discută procedura internă de distribuire cu contabilul.
Aici contează mult și POS-ul. Selio POS lucrează cu casa de marcat sau imprimanta fiscală a localului și evidențiază bacșișul separat, pe notă și pe bon, fără calcule de mână la final de tură. Dacă vrei să vezi fluxul de la comandă la bon, demo-ul live durează câteva minute.
7. Echipa: calificare și cursul de igienă
Două obligații verificate, pe care controalele le cer frecvent:
Personal calificat. OG 99/2000 prevede că activitățile de alimentație publică se fac cu personal calificat, conform normelor de aplicare.
Cursul de noțiuni fundamentale de igienă. Personalul din alimentație publică trebuie să urmeze instruirea certificată, organizată acum după Ordinul MS nr. 2209/2022, care a înlocuit metodologia din Ordinul 1225/2003. Păstrează certificatele fiecărui angajat la îndemână, la control le cere inspectorul.
8. Meniul și clientul
Alergenii. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 (art. 44) obligă și unitățile care vând produse nepreambalate să informeze clientul despre ingredientele care provoacă alergii sau intoleranțe. Asta include prăjitura de la vitrină.
Informațiile din meniu. Ordinul ANPC nr. 201/2022, aplicabil din 15 martie 2023, cere pentru preparate ingredientele, declarația nutrițională și aditivii. Verifică la ANPC forma aplicabilă înainte să tipărești meniul.
Alcoolul. Dacă vinzi alcool, Legea nr. 61/1991 interzice servirea minorilor și a persoanelor în vădită stare de ebrietate. Pentru vânzarea ori oferirea de alcool către minori, legea prevede și suspendarea activității localului.
9. Muzica ambientală
Dacă se aude muzică în cafenea, fie și de la radio, e comunicare publică în sensul Legii nr. 8/1996 și ai nevoie de licențe de la organismele de gestiune colectivă. Fiecare reprezintă alți titulari de drepturi: UCMR-ADA pentru autori și compozitori, UPFR pentru producătorii de fonograme, iar CREDIDAM pentru artiștii interpreți. O singură licență nu e suficientă. Tarifele depind de suprafață și de localitate și se stabilesc prin decizii ORDA.
Lista scurtă, în ordinea în care îți trebuie
Spațiu verificat: destinație, suprafață, tip de clădire.
Firma cu CAEN 5630 și declarația pe propria răspundere la ONRC.
Înregistrarea sanitar-veterinară la DSVSA.
Actul DSP cerut de primăria ta.
ISU, doar dacă te încadrezi în praguri.
Contract de salubrizare, acordul vecinilor (după caz), declarația de clasificare.
Autorizația de funcționare de la primărie, cerută cu cel puțin 30 de zile înainte de deschidere (Sectorul 3; verifică termenul local).
Casa de marcat fiscalizată și conectată la ANAF, cu bacșișul evidențiat pe bon.
Echipă cu certificate de igienă, meniu cu alergeni, licențe pentru muzică.
Ordinea contează: am văzut localuri gata amenajate care au stat închise o lună pentru un singur act cerut prea târziu. Dacă îți faci planul pe săptămâni, pornește de la punctul 7 și numără înapoi.
Verificat pe 23 septembrie 2026, pe baza surselor oficiale citate. Legislația și cerințele locale se schimbă, iar acest ghid nu înlocuiește verificarea la autoritatea competentă sau sfatul unui jurist ori contabil.
Selio în practică
Alege o idee și pune-o în practică.
Când ai nevoie de pașii exacți, mergi în Centrul de suport. Când vrei să vezi cum se potrivește Selio cu businessul tău, discută cu echipa noastră.
